vineri, 24 noiembrie 2017

DESPRE LUCRURILE SIMPLE (34) - 18 noiembrie


Se ia un borcan și sub capacul lui se depozitează pe bilețele toate fericirile anului. Sau se ia un blog și i se dă misiunea asta. Ia să mai completez c-o liniuță planul lui 2017. 

- exerciții de echilibru: a se identifica cel puțin o fericire în 7 zile curgătoare!


*
Cea mai frumoasă dintre aniversări fu aia de la 27 de ani. Tot anul ăla fu grozav, deși nu-mi amintesc ceva anume miraculos, mai mult decât că am avut cândva 27 de ani și-n anul ăla am uitat de ziua mea. M-am trezit a doua zi, pe 20 noiembrie, când doamna B. mi-o zis: uita-te-ar necazurile să te uite exact cum ieri am uitat de ziua ta. Și eu uitasem de mine ș-o fost minunat!

Ziua asta de la 39 concurează cu 27 nu doar pentru că-mi sună a vârstă fabuloasă, ci pentru că fu pe urări anticipate, deci bucurie surpriză. De dimineață, c-o zi înainte, am primit gânduri bune de la omul care probabil îmi lipsește cel mai mult de când nu mai meșteresc dulcegării, deci nu mai am nevoie de îndrumare la toți pașii. De ziua mea nu ar fi fost în țară, de aia fu în avans La mulți ani-ul. Pe la amiază, Oma mă-mbrățișează și-mi dăruie din foarte puținul ei pe principiul știu că mâine e ziua ta, dar dacă mor sau uit?! N-o uitat, ba i-o mobilizat pe toți ai casei într-un La mulți ani matinal și sincron. Și nici n-o murit. Pe seară, am primit mesajul familiei fericite și-nmulțite: Vrem să fim primii, știm că nu-i azi, ci mâine. Ce să le zic mai mult decât că sunt în primii trei?!

Cel dintâi dar de la mine pentru mine au fost cărțile de la Galați. Deși eram făr de bani, faptul că duminică la apus librăria era deschisă am considerat că-i semnul lui DD. Întâmplarea că am cumpărat un al doilea exemplar, al unui volum de Haruki, la doar câteva săptămâni distanță, e doar amnezie murakamiană. Apoi mi-am achiziționat și cerceii argintii pe care mi-i doream mult. În prima secundă mi-au infectat urechile, deci altă filă la dosarul ești prea săracă să cumperi ieftin. Și, apoi, cum ședeam eu netedă, chiar făr de nicio dorință, unul dintre autorii pe care-i ador făr să le fi citit nimic din opera tipărită ș-o promovat iară ultimul succes. L-am comandat în prima secundă: să mi-l împachetați cu fundiță, e cadou de la mine pentru mine de ziua mea. În a doua secundă, după prima,  mi-am dat seama că vinerea reducerilor e în prag și că primul impuls o să mă coste.  M-am relaxat pe nu bagă reduceri adevărate, doar  prostesc consumeriștii. Sigur că volumul a fost cu 40% mai ieftin în ziua următoare. Au omis să mi-l trimită cu fundiță. Mi l-aș fi împachetat singură de nu găseam autograful scriitoarei de-o iubesc și atunci loc pentru bucurie mai mare nu mai fu. 
  • Pentru că deja am complet top 10 cărți citite în 2017, pe lista lui 2018 mi-au rămas volume extraordinare, motiv să aștept cu mare nerăbdare 01.01.2018. Timpul rămas pân atunci mi-l chinui cu Solenoid, probabil cea mai trudită lectură din viața mea. 
_________________
Alte fericiri din borcănaș:
20. Bucurie-n dar  (ultimul bilețel din 2016, cu trimiteri spre întreaga colecție a primului an)
23. Mamaie
26. Ultima noapte
27. Joi
28. Clasorul
31. Regăsiri
32. Melomanul
33. Antetul

4 comentarii:

  1. La multi ani inca o data!!!
    Eu nu cumpar din impuls. Intorc pe toate partile, ma gandesc si ma razgandesc, pun la loc si acasa mai ca-mi vine sa-mi trag palme ca nu am cumparat :)) Apoi sunt ofuscata o vreme si apoi fac tot asa si urmatoarea data :D Mda... Pentru altii insa nu fac asa. Nu ma zgarcesc, cumpar fara sa ma cacai si nu ma oftic niciodata de pretul platit :D
    Cercei poti alege de la mine daca ajungi :D Si carti :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acum îmi dau seama că eu doar impulsiv cumpăr. Să zicem că la cărți îs de pe liste vechi și nu-i chiar grav, dar orice altceva e cu prima secundă văzut, prima secundă cumpărat. Vroiam o pereche de cercei bobiță din argint pentru că toate gablonțurile îmi produc infecții.

      Ștergere
  2. Dulcegariile erau bucuria mea la cafea,dar îmi place mai mult acum.E ca și cum moș Crăciun sosește în fiecare săptămână.

    RăspundețiȘtergere
  3. Mulțumesc, Ana! Tare mai știi tu să lași cuvintele de care am eu nevoie. Pentru asta, mâine la cafea, ia dulcegărie iară!

    RăspundețiȘtergere