Pluto pompier

Întrerup serialul văicărelilor disneyene proprii pentru un personaj minunat realizat de Dan.

Unul dintre ştrumfii soră mii o-mplinit un an.
Bucurie mare sigur, dar ce să-i meşteresc printre chinuri cu Donald, Mickey şi Minnie?!

Pentru tortul de moţ o ales nişte câini pe care n-am încă idee cum să-i urnesc.

La cât de hotărât m-am priceput io să-l identific în lunile astea, era musai să mă prezint tot c-un soi de câine. Cum s-o ajuns la Pluto şi mai ales la ăl mai potrivit Pluto pompier n-am idee deşi am fost pe acolo în timpul şedinţei. Dan l-o propus, io l-am aprobat. El l-o executat în 2 timpi şi ceva mai multe mişcări. Eram concentrată pe faţa lui Minnie. Cât Omu s-o luptat cu pasta ş-o meşterit un câine, Ăst câine, posibil să-i fi reuşit şi io 2 ochi ş-o fundă lu şoricioaică. Mai multe cu siguranţă nu fură gata în ceasu ăla! Amu pricep şi  de ce progresez atât de greu. E nevoie doar de talent şi punct. Nu cursuri de modelaj, nu ustensile,  ci viziune pentru subiectul ce trebe bibilit, drag pentru omul căruia îl dărui or îi eşti sprijin şi căruţa de har. Şi nişte pastă de mai mult decât doamne ajută.

Dificultăţile au ţinut doar de modelarea pastei  de zahăr. Pentru a obţine culoarea muştarului turbat fu nevoie de mult galben şi de multă pudră de cacao. Pe cale de consecinţă, pasta şi-a pierdut toată elasticitatea, a devenit sfărâmicioasă, născătoare de mari neputinţe la modelare.

Am crezut c-o dreg la final de-o pensulesc cu sidef neutru. Nici pe departe, doar am avut peste cele de le zisei, crăpăturoasele şi lipiceală.

Tortul fu cel de post cu bomboane de griş.

Despre bucuria unui pui de om n-am cuvinte a zugrăvi imagini.

Aterizată la Focşani c-o traistă de Minnie, Donald, Mickey, poieniţă pentru Alexia 4 ş- un căţeluş c-un furtun rătăcit într-un capăt de cutie de pantofi şi BebeŞtrumf ţintind prin chiuituri chiar căţeluşul este peste puterile mele de înţelegere.
Fericirea cu care-i pupa botu, după ce-l dezmembrase doar pentru că a vrut să-l îmbrăţişeze, este pentru mine dătătoare de energii întru noul proiect hamhamiesc.

Danuţ, după modelare şi pozare nu ţi-o mai rămas decât scrierea postării, de ce să laşi trebile neterminate?! Când să-ţi trimit parola de administrator?